O discutie video cu Tudor Maxim (partea I)
Posted in Business

De mai bine de o luna coacem (eu cu Horia Faliboga) urmatoarea idee: sa facem videocasturi pe diferite teme cu oameni interesanti si de valoare. Si pt primul video avem o discutie cu Tudor Maxim despre antreprenoriat. Ce facem, cum ne-am apucat, ce probleme avem, cum vedem viitorul etc….

E o initiativa unica din cate stiu in Romania, asa ca nu va grabiti sa dati cu pietre. Spuneti ce va place, ce credeti ca putem imbuntati, cine vreti sa apara in urmatoarele videouri, despre ce sa discutam etc…

Astazi prima parte. Maine punem si partea a 2-a.

VEZI FILMUL

Metaforele in business
Posted in Business

Mi-am adus aminte de un training a lui Tony Robbins de pe o caseta referitoare la metaforele din viata noastra care ne conduc. De aici am ajuns sa ma gandesc ca semnificatia metaforelor in business. Si chiar cred ca au o semnificatie fantastica. Felul in care vorbesti despre afacerea/ proiectele tale iti va influenta substantial afacerea, felul in care te gandesti la aceasta si mai ales felul in care aceasta este vazuta de cei din jurul tau.

Cum este afacerea ta? O aventura, o oportunitate, o placere, un risc, viata ta, o pasiune, un vis, o sansa? Sunt simple cuvinte dar ele iti definesc afacerea. “Esti ceea ce crezi tu despre tine ” se aplica si la afacerea ta.

Cand te duci “la munca” cum exprimi acest lucru fata de colegii/ angajatii tai? Mergem la barlog. Mergem in vizita. Off… trebuie sa mergem la inchisoare? Daca atunci cand vine vorba de afacere vorbesti despre “chin” in fata prietenilor/angajatilor tai cum te astepti sa te vada? Dar daca le vorbesti de “echipa de profesionisti”?

Concluzie: E foarte important cum vorbesti despre ceeea ce faci. Aceste metafore iti slefuiesc comportamentul si slefuiesc si perceptia altora despre afacerea ta.

Articol grozav despre afacerile 2.0
Posted in Business

Poate aruncati un ochi pe articolul de pe digeratinc: Bad time / Good time, readuce in discutie o problema foarte interesanta, legata de fiabilitatea afacerilor web 2.0, despre care am vorbit si eu intr-un post cu ceva timp in urma.
Pornind de la un link de pe siteul mentionat, am aflat ca Flickr o duceau groaznic inainte sa fie cumparati (vezi Radu ca nu debitam prostii :) - pana la urma nu era cine stie ce bataie pe conturile Pro).

Doing Business Start-Up
Posted in Business

Am fost ieri la “Doing Business Start-Up”, eveniment organizat de DotCommerce si Link Magazine. S-a dorit a fi un eveniment destinat micilor sau viitorilor antreprenori. Cuvantul de baza este “s-a dorit”. Programul a fost structurat in 3 parti, una “mai interesanta” decat alta. De ce spun asta? Pentru ca desi a fost un program pentru antreprenori nu au luat cuvantul prea multi antreprenori. Au vorbit in ordine:

Madlin Matica despre antreprenoriat si strategie. A fost o prezentare de tipul 1-2-3, axata in special pe partea de startegie. Nu am prea fost de acord cu el din cauza abordarii prescriptive a acestui aspect… dar e simpatic. Desi se autointituleaza antreprenor nu cred ca se incadreaza in aceasta categorie (are ditamai firma in spate ce naiba).

Raluca Istrate despre programe de dezvoltare antreprenoriala. Un cuvant e suficient: varza. A fost un discurs cu carater publicitar dar extrem de prost prezentat. Nororc ca aveam niste reviste la mine.

Doru Panaitescu, alt “antreprenor de marca” a vorbit despre marketingul firmelor mici…. adica despre ArboMedia. Nu am inteles de ce vorbeste un “sales manager” la o conferinta de antreprenoriat dar de… poate nu se poate trai fara Arbo Media.

Andi Dumitrescu, care a vorbit mai mult de o ora despre studii de piata, evident facute de GfK. 20% informatie 80% publicitate. A fost de un real folos pentru un tanar antreprenor sa afle ca il costa in jur de 20.000 de euroi pentru un studiu de piata…. de la GfK evident.

Rodica Nicolae a vorbit despre resurse umane. A fost printre putinele speechuri fara puternic caracter publicitar. Informatii frumos prezentare. Misto.

Constantin Udrea tot despre programe de dezvolare antreprenoriala. A avut un discurs gen “flacara rosie Belgrad” impanzit cu fraze tovarasesti. Cine l-a chemat domne’?

Bogdan Manolea despre marci. Interesant. Fara publicitate.

Cosmin Alexandru despre Branduri. Super tare. Inca un subiect de real interes pentru antreprenori, marea problema a unei mici afaceri fiind brandingul, nesiguranta cheltuirii a 20.000 de euro apasand greu pe umerii micului intreprinzator. Cosmin si-a inceput discurscul vorbind despre diferentiere, dar nu i s-a parut ca Brandivia si Brandient se cam aseamana la denumire.

Andrei Radu - publicitate la revista lui, adica Link. Fiind cred ca singurul antreprenor care a luat cuvantul, putea si el sa zica ceva din experienta lui. S-a rezumat doar la publicitate, din pacate.

In concluzie un eveniment culturalo-publicitar care a tratat “problemele” antreprenoriatului in Romania. La mai mare!

Intrebare de final: Chiar nu a gasit Madalin (pentru ca el a fost creierul) niste antreprenori de succes care sa vina sa tina un speech? Stiu ca nu se punea problema sa vina Radu Georgescu, dar cred ca daca ne duceam toti antreprenorii din sala si vorbeam 5 minute iesea mai interesant.

Ne intalnim?
Posted in Business

In urma discutiilor pe care le am zilnic cu oameni interesati de web m-am gandit la urmatoarea chestie: “Ce ar fi daca am face o intalnire bilunara in care sa discutam de web sau de business de web?“. Ideea e sa ne gasim niste oameni, gasim un loc (a promis ca se ocupa Horia de asta), propunem o tema, ne vedem si stam de vorba.

De ce ar fi interesant? Ne cunoastem in real life. Discutam de chestii interesante…. networking etc.

Deci… ca omul cu ideea vin eu si fac propunerea. Ce ziceti de sambata in 2 saptamani? Ne vedem undeva si vorbim despre…. tada tadam: “Modele de business pe Internet“. Pot sa prezint eu un material, dar daca crede cineva ca stapaneste super bine subiectul vorbeste el. Ideea e sa venim cu subiecte “care te face sa te gandesti” si nu chestii tehnice sau “la mintea cocosului”. Pentru inceput am propus o tema mai lejera ca sa atrag lumea :)
Astept comentarii…. daca va place ideea si ne strangem destui amatori de discutii o facem.

Video blog in Romania
Posted in Business

Ieri a trecut Horia pe la mine. Ca de obicei ma ia cu “Sa traiti dom’ director” (faza cu directorul e adevarata, dar tinand cont ca eu am 23 de ani si el are …. putin mai mult, mi se pare cam ciudata)… desi stie ca nu-mi plac glume da’stea. In fine, imi zice: “Felicita-ma domne. Am primul blog video din Romania”. Hmmmm…. zic. Ia sa verific. Si ce sa vezi. Avea dreptate. Pe harta video blogurilor la Romania apare doar WorldStream.

Mi se pare tare. E un concept super nou (desi intre noi fie vorba…. pagina lui Horia e blog doar pentru ca e hostata la Blogger… e destul de business si nepersonala…. am inteles ca se lucreaza la asta ), si sincer sper sa prinda. Mai ales ca incepem si noi sa avem broadband si putem sa vedem filme la calitate acceptabila pe net.

Cand imi iu camera si microfon ma pun si eu pe treaba.

Steve Jobs …. acum te inteleg :)
Posted in Business

Numai ce postam acum 2 zile ca softul viitorului nu se va mai distribui pe baza de licente, ci pe baza de abonament, ca se va distribui ca serviciu etc etc. Numai ce Bill Gates mi-a citit articolul ca s-a gandit sa faca si Microsoft la fel. Conform acestui articol Bill a dictat ca in viitor Microsoft sa imbratiseze noul model de business. Cred ca acum Steve Balmer imi citeste articolul si se intreaba “Who the fuck is Vladimir?”.

Nu ma astept sa mi se acorde credit…. dar macar un multumesc acolo. Ce naiba ma Bill… ca ne stim de mult! Damn…. cred ca si mie mi-a tras teapa. Intai Steve Jobs…. acum eu…….

Ce face Google?
Posted in Business

De ceva vreme tot citesc despre scaderea Google la bursa. Nu e cine stie ce dar se pare ca subiectul e la moda. Ieri Evenimentul zilei scria despre ce minunat e la ei in companie, iar Seth Godin tocmai le-a facut o vizita (daca nu ati vazut filmul dati un serch pe Google Video dupa Seth Godin… merita) in care ii lauda de mama mama.

Insa sincer …. mie mi se pare ca Googleul a cam luat-o pe aratura. Ce a facut Google in ultimul an? A lansat Google Video… care e cam un fiasco total (dupa cum au recunoscut chiar ei), Google Maps este doar o jucarie interesanta pentru programatorii amatori de mashup-uri, de curand au lansat Google Pages care e cel mai mare stift (si nu spun asta doar pt ce Metromind face CMS-uri) iar dupa achizitia Writely se vorbeste de GDrive. Ca sa nu mai vorbim de Google Payment Gateway…

Intrebarea mea… unde apare cautarea in toata aceasta strategie? In ciuda unor imbunatatiri normale (de exemplu ca Google Bot foloseste motorul de la Mozilla ) au ramas cam la fel. Nimic nou. Nici o inovatie. Nimic. Si lumea nu sta in loc asteptand dupa ei. Ask merge foarte bine, iar Live de la Microsoft aduce niste chestii super tari (ati cautat imagini cu www.live.com ?).

Poate ca astea nu insemna mare lucru… dar pentru mine (si cred ca nu numai) Google=motor de cautare (remember Trout?). Si de 2 ani de zile ei fac orice numai cautare nu. Iar extensiile astea de linie, unele dintre ele slabe rau, nu fac decat sa dilueze brandul. Iar lipsa de inovatie din domeniul care i-a consacrat e ingrijoratoare. Pentru ca daca Google isi pierd locul din topul motoarelor de cautare atunci pierd totul. Si e pacat.

Web 2.0 (parerea mea)
Posted in Business

Poveste introductiva

Bill Gates spunea intr-un interviu luat acum ceva timp (pe Channel 9 parca) ca sta cateva ore pe saptamana incercand sa inteleaga ce se intampla cu netul la nivel mondial. La aceea data eu nici macar nu aveam idee despre ce vorbeste. Atat de prins de tot felul de probleme minuscule (vorbeste cu clientul X, intalneste-te cu persoana Y, verifica nu stiu ce feature la nu stiu ce proiect ) eram in pozitia strutului cu capul adanc infipt in nisip. Iar cand il scoti afara, un sentiment de bucurie si tristete te cuprinde: tristete ca ai stat atat timp in umbra si bucurie ca l-ai scos totusi la timp. Atat de prins de probleme de care spuneam mai sus nu observasem Flickr, digg, Wikipedia, del.icio.us, YouTube …. nu observasem web 2.0.

Zilele au trecut. Am inceput sa folosesc aceste minunate unelte. Imi tin tagurile cu del.ico.us, caut orice pe Wikipedia si citesc stirile pe digg. Dupa un timp nici nu mi s-a mai parut cine stie ce chestie. Pana la urma era o treaba normala. Sa cauti informatie pe Wikipedia e la fel de natural ca folosirea Google nu?

Ei bine nu. Zilnic ma intalnesc cu oameni cu care vorbesc despre net, pagini etc. De multe ori pronunt termeni ca “web 2.0” “wikipedia” “blog” “podcast” etc etc. Si de mult pre multe ori primesc raspunsuri de genul:

“A aparut un nou internet? Cine? Ce? Cum?”

“Wiki si mai cum. Se scrie cu ‘c’ sau ‘k’ ?”

“Blogurile sunt pentru oameni cu prea mult timp liber. Eu sunt prea ocupat cu afacerea/jobul meu.”

Deci nu chiar toata lumea stie de web 2.0….. Asa se pare.

O sa incerc sa sintetizez in acest articol ce cred eu ca inseamna web 2.0. Stiu…. sunt multe resurese interesante pe net (o sa pun si niste linkuri la sfarsit) dar aici o sa incerc sa scriu ce cred eu ca este toata nebunia cu web 2.0.

Cum a inceput totul?

Noul web a inceput sa apara in 2000, odata cu crashul dot.com. Din 2001 blogurile incep sa capete popularitate, si odata cu ele si RSS (o tehnologie prin care un utilizator se poate abona la informatiile de pe un site/blog).

In acelasi an apare wikipedia (prima enciclopedie editata de utilizatori) se lanseaza. Si sincer eu am fost unul din sceptici. La 4 ani de la lansare Wikipedia are 1 miliard de articole si este cea mai mare si mai completa enciclopedie din lume.

In 2004 redevine celebra o tehnologie creata de Microsoft la sfarsitul anilor 80, care permitea schimbul de informatii intre o pagina web si server fara reincarcarea paginii. Tehnologia se numeste AJAX.

In 2004 apare Flikr, un serviciu destinat uploadului de screenshoturi din jocurile de pe PC. Aducea nou un sistem de organizare numit taging. In locul impartirii pe categorii si subcategorii se atasau taguri (cuvinte) unei fotografii iar aceasta era automat clasificata. Proiectul “s-a naruit” cand cineva a uploadat poza copilului lui nou nascut. Si lumea a capatat un noua unealta minunata. Mii de oameni au inceput sa uploadeze fotografii si sa le imarta cu prietenii lor din toata lumea.

Google revolutioneaza lumea publicitatii creeind un sistem de livrarare contextuala a reclamelor. Si cu aceasta devine una dintre cele mai tari companii listate la bursa.

Era clar ca ceva se intampla.

Web 2.0 a fost numele unei conferinte din 2004 organizate de O’Reilly Media si MediaLive International. Termenul avea drept scop sa scoata in evindeta o “renastere” a WWW-ului. Nu s-a putut da o definitie, asa ca s-a mers pe exemple.

Britanica Encyclopedia este web 1.0 – Wikipedia este web 2.0

DoubleClick este web 1.0 - Google AdSense este web 2.0

Ofota este web 1.0 – Flikr este web 2.0

Practic se considera ca odata cu aparitia blogurilor, a feedurilor RSS, a tehnologiilor precum AJAX, a siteurilor create de mii de utilizatori se intra intr-o noua era. S-a spus ca webul trebuie tratat ca o platforma mai degraba decat ca un scop in sine.

Web 2.0 a devenit unul din cele mai la moda cuvinte. Oricine are azi un site cu casete cu colturi rotunjite sau niste XML pus pe acolo(ca sa fie) isi pune eticheta de web 2.0.

Despre ce este totusi vorba? Se schimba cumva internetul?

Democratie

Este unul din principalele elemente care cred ca defineste conceptul de web 2.0. Si odata cu web 2.0 democratia isi face locul si pe Internet.

Democratie insemna “puterea celor multi”. Oamenii sunt cei care decid guverne/elite/conducatori. Pana de curand webul era o autostrada cu un singur sens, mai degraba similar cu televiziunea. Utilizatorii nu puteau decat sa parcurga pagini web care le erau livrate, fara nici un fel de decizie legat de continutul care se afisa pe ecran. Tot ce puteau sa faca era sa creeze ei pagini web. Si asta nu era cel mai simplu lucru de facut si mai ales nu cel mai ieftin.

Blogurile si siteuri precum wikipedia au schimbat acest lucru. Au aratat ca webul poate deveni un mediu creat de utilizatori. Milioane de oameni detin un blog in care scriu despre problemele, pasiunile sau problemele lor. Blogul reprezinta vocea lor catre restul lumii. Propria lor televiziune, ziar sau radio.

Ce poate sa schimbe o persoana in lume. Ce conteaza ca cineva scrie despre cat de greu este la munca sau ce tare e proiectul la care lucreaza? Ce putere poate sa aiba un articol economic scris de un student la ASE fata de un articol publicat de WallStreetJournal? Poate ca nu prea multa…. Dar daca sunt 100… 10000…..100000000 de astfel de oameni. Atunci vocea lor, gandurile sau ideile lor pot sa schimbe ceva. Ce pot sa schimbe mai exact?

Pai… odata ar fi modul in care sunt transmise stirile.

Scenariul 1: Sa zicem ca eu ma intorc de la o un concert. Ma asez la calculator si scriu cum a fost…. ganduri de ale mele. Eventual pun si niste poze ca sa fie mai clar. Oamenii care s-au abonat la blogul meu primesc aceasta informatie in cititorul lor favorit de RSS-uri. Probabil ca unul dintre ei va posta stirea pe un serviciu gen Digg sau RedIt. Daca utilizatorii o considera interesanta si o voteaza ajunge pe prima pagina si milioane de oameni abonati prin RSS la acest gen de servicii vor primii stirea mea. Probabil ca ziarele vor scrie despre evenimentul la care am participat peste 24 de ore.

Apoi …. modul in care se gandeste reclama.marketingul si businesul in general

Scenariul 2: Daca acum 3 ani vroiam sa castig bani dintr-o pagina web (fie ea si blog) trebuia fie sa-mi fac magazin online fie sa primesc publicitate de la o companie de advertising online. Dar cine o sa faca un contract cu mine. Eu sunt pasionat de muzica rock. Siteul meu e vizitat doar de prieteni. Cu siguranta nu pot sa-mi pun un banner cu reclama la nu stiu ce adidasi pe site.

Acum cu servicii gen Google sau Overture pot sa fac bani din reclama.

Conceptul economic care apare aici se numeste long tail. Ceea ce insemna in mare si vorbind in exemple (o sa scriu mai mult despre asta saptamana viitoare) ca desi singur un site nu are decat putine vizite, multimea siteurilor cu putine vizite, dintr-o tara sa zicem, va depasi cele mai populare siteuri din repectiva tara. Si deci astfel de siteuri vor deveni interesante pentru orice advertiser. Mai multe despre asta saptamana viitoare.

Sharing

Stiu ca nu e un cuvant tocmai romanesc (imi tot vine o gluma de la Vacanta Mare in minte, una dintre putinele lor glume amuzante: “Bai cum se zice in romaneste la Revenge?”). Nu este un cuvant romanesc dar sincer nu stiu cum sa-l traduc corect in romana: imparteala, imartasire…. suna a mita sau a slujba. Asa ca o sa folosesc termenul de sharing.

Cred ca web 2.0 are la baza ideea de sharing. In sensul bun, idealist… chiar utopic. In cel mai ne-romanesc sens posibil.

Tatal meu a descoperit de curand oDC-ul (nu discut aici de piraterie sau alte chestii) si nu vrea sa-si uploadeze muzica, pentru ca este muzica lui… iar dupa cum el spune “a-ti pune muzica on-line este o forma de prostitutie”. La fel si cu blogul. “Daca eu imi scriu ideile o sa vina cineva si o sa mi le fure.

Web 2.0 sau occidentul a depasit aceste probleme de civilizatie. Sharingul de informatii, poze, filme etc este ceea ce face lumea sa se miste. Milioane de oamenii isi scriu gandurile pe bloguri, isi pun pozele lor online sa le vada toat lumea, isi tin bookmarkurile online… accesibile oricui. De ce fac asta? O fac ca sa evolueze.

Cineva spunea odata (citez din memorie) “Nu-ti fie frica sa-ti impartasesti ideile si cunostintele cu ceillalti. Este singurul mod prin care poti sa fi tot timpul in avantaj”.

Apoi tocmai aceast flow al informatiei (imi cer scuze pt englezo-romana folosita) duce la progres. O idee este facuta publica de cineva este imbunatatita ce altcineva si poate in final deveni ceva grozav.

Practic se reinventeaza transmiterea informatiei. In viitor ziarele nu cred ca vor mai avea sens. Scopul acestora este sa creeze informatii. Apare un subiect interesant, ziaristi sunt trimisi sa investigheze si apoi scriu un articol mai mult sau mai putin bun (vezi articolele despre blogging din ultima vreme ). Ideea este ca sunt foarte multi oameni care scriu despre subiectele pe care ii intereseaza din placere, din pasiunea de a-si impartasi ideile cu restul oamenilor. Deci daca toti vom incepe sa scriem despre subectele care ne plac cu adevarat…. elementul de producere a informatiei va deveni irelevant. Informatia exista si va deveni din ce in ce mai numeroasa pe masura ce conceptul de “sharing” va deveni mai popular.

Spre exemplu: Apare fimul X. Tu vrei sa te duci la cinema sa-l vezi dar inainte vrei sa citesti un review ca sa fi sigur ca merita. Poti sa citesti un ziar unde un ziarist a facut reviewul mai mult pentru ca trebuie, decat pentru ca-l intereseaza filmul respectiv. Sau poti sa citesti parerea de pe blog a unei persoane care ti-a demonstrat ca scrie ceea ce scrie din pasiune pentru film. Sau poti sa vezi ce spun milioane de oameni din lume pe baza notelor primite pe anumite siteuri.

Evident pe masura ce cantitatea de informatie de vine mai mare va fi mult mai greu si pentru motoare de cautare sa se mai descurce. Astfel ca web 2.0 introduce termenul de semantic web, sau webul care se autodescopera. Si primul pas spre acest deziderat este introducerea unor etichete (numite taguri ) care sa clasifice informatia pe Internet.

Apare astfel un nou concept de ierarhizare. Pana acum modul cel mai popular de structurare a informatiei era folosirea folderelor. Cuvantul care defineste cel mai bine lucrul cu folderele este tree-ul. Sistemul cere defineste lucrul cu taguri: tag cloud.

Webul ca platforma

Acesta a fost intital descrierea pe care O’Reilly a dat-o conceptului de web 2.0. Dupa mine aceasta definitie se leaga mai mult de partea tehica a conceptului si tocmai de aceea am pus-o pe pozitia 3.

Ideea de baza este ca webul se transforma dintr-o tunel de transmitere a datelor de la o aplicatie la alta, in chiar platforma pe care ruleaza aplicatia. La 1 an jumate’ de la conturarea conceptului de web 2.0 apar extrem de multe aplicatii care ruleaza in browser. Astfel Gmail sau Zimbra sunt niste clienti de mail care rivalizeaza de la egal la egal cu Outlook sau Mozilla Thinderbird. Writely este un substitut pentru Word care aduce in plus ideea de colaborare, SalesForce a devenit regele CRM-urilor cu o aplicatie online, Basecamp are cel mai tare soft de project management, iar Bloglines este un program care da clasa cititoarelor de RSS pentru desktop.

Avantaje: Independenta softwareului de platforma. Nu conteaza ca rulezi un sistem cu Wndows sau Linux atata timp cat ai un browser. Apare in plus ideea de colaborare. Mai multi oameni pot lucra la un document, la un site etc. Accesibilitatea datelor de oriunde. Poti sa-ti accesezi documentele chiar daca te muti de la un calculator la altul. Majoritatea aplicatiilor de acest gen sunt free.

Dezavantaje: Viteza programelor este incomparabil mai mica decat a programelor desktop. Securitatea redusa. Multe din programele de care am vorbit sunt inca in beta (si posibil asa si vor ramane) si deci e posibil sa apara probleme.

Principii de business in web 2.0

Nu gasesc o introducere asa ca le scriu cu buleturi:

· Softwareul ca serviciu. Pana acum softwareul se distribuia pe baza de licenta. Cumparai un program la fel cum cumparai un kilogram de mere. Acum softwareul devine un serviciu la care platesti un abonament pentru folosire.

· Increderea in utilizatori. Cine ar fi crezut ca Wikipedia va reusi? Sau Flikr? Eu unul nu. Pentru ca nu am incredere in utilizatori. Insa afacerile web 2.0 se bazeaza in special pe incredere. Pe increderea ca utilizatorii tau pot sa aduca valoare prin contributiile lor.

· Controlul datelor de nisa. Multe din afacerile de succes web 2.0 se bazeaza pe adunarea si controlarea unor date pe care nu le mai are nimeni. Exemple: Google, del.icio.us sau Flickr

· Softwareul peste device. Cred ca viitorul softwareului sta pe web. Deja avem foarte multe programe de calitate la nici 2 ani de la lansarea conceptului de web 2.0. Abia astept sa vad ce ne rezerva viitorul. Cred ca softurile viitorului vor rula in browser (rupte de platforma) iar sistemul de operare va avea un rol minor.

· Long tail. Daca reusesti sa automatizezi bine un proces (cum a facut Google cu AdSense sau Salesforce) atunci masa enorma de oameni/companii cu venituri reduse pot sa-ti aduca enorme beneficii…. financiare.

· Accentul pe informatie si nu design. Odata cu RSS, designul unei pagini web si-a pierdut mult din insemnatate. Din ce in ce mai multi oameni (inclusiv eu) citesc pagini/bloguri folosind unelte automate. Iar cand faci asta tot ce conteaza sunt ideile.

Concluzii

Va deveni web 2.0 un esec resunator precum crashul de la bursa din 2000? Eu sincer ma indoiesc. De ce? Pentru ca in vreme ce majoritatea businesurilor din 2000 nu aduceu nici un fel de valoare pentru utilizator neavand in minte decat comertul on-line…. acum este vorba despre oameni, despre parerile lor, despre preferintele si dorintele lor. Dupa cum spuneau niste persoane la a doua conferinta web 2.0 “this is what web was supposed to be”.

E normal ca din punct de vedere economic multe din afacerile web 2.0 o sa fie niste fiascouri insa nu cred ca vom mai asista la crashuri ca in 2000 pentru ca regulile pentru listarea la bursa s-au inasprit iar investitorii sufla si-n iaurt (desi Google ma contrazice – 430 $ pt o actiune…. Valeleu).

Eu unul…. ma pregatesc de web 3.0.

Linkuri:

Web 2.0 Conference 2005

A digital story of web 2.0

Long con

Real business value with web 2.0

List of web 2.0 applications

Despre modele de business in era web 2.0
Posted in Business

Stau si ma gandesc, incercand sa gasesc modelul de business al lui Writely? Sau gOffice? Sau orice alt editor online. Si sunt foarte multe. Apar ca ciupercile dupa ploaie. Ajung sa cred ca multe din aceste start-up-uri din epoca web 2.0 nu fac altceva decat sa profite de AJAX sau alte tehnologii la moda pentru a construi chestii cool. Sa ma explic.
Acum cateva ore stateam cu Dragos si Dan si ne uitam la meebo sau gOffice…. minunandu-ne ce tari sunt. Ce tare era ca puteai sa ai messenger direct in fereastra de la Firefox sau ca puteai sa editezi text in browser. Foarte tare frate! Dar…. unde e modelul de business in toata afacerea asta? De unde vin banii? Toate serviciile sunt beta. Si sincer desi sunt super cool… sunt destul de inutile. Hai sa nu fiu chiar rautacios…. nu foarte utile. Si toate sunt free. Intr-adevar unele companii scot bani din google ads, dar cu greu putem numi asta un business.

Dupa achizitia lui Flikr, del.icio.us si mai nou Writely tind sa cred ca singurul plan al oamenilor din spatele companiilor cu pricina e sa fie cumparate de giganti precum Google, Yahoo sau Amazon. Ceea ce nu e rau deloc. Problema este ca deja sunt prea multe astfel de companii. Web 2.0 devine o cursa dupa aur din care nu vor iesi doar invingatori. Cred ca sistemul dupa care se lucreaza acum este: “Ne place mancarea. Hai sa facem social food. Punem si niste taguri. Totul o sa merga cu AJAX ca e la moda… Si cam in 1-2 ani sigur ne cumpara cineva. Ce zici? Ne bagam?”

Stiu ca se tot fac comparatii cu situatia din 2000. Si sincer e normal sa existe astfel de comparatii. Toti entuziastii lanseaza servicii web 2.0. Zilnic citesc de 2-3 start-up-uri din noua generatie a webului. Insa multe din ele nu difera mult de marile esecuri de acum 6 ani. Atunci era la moda sa vinzi orice pe net, chiar daca actiunea nu avea sens. Si au aparut 6-7-100 magazine online pentru mancare de animale. Atunci scopul unui start-up era sa atraga investitori si sa se listeze la bursa.

Acum toata lumea face social stuff, sau porteaza programe de desktop in browser (“Ce tare e powerpoint… Stii ce ar fi si mai tare? Sa-l facem sa mearga in browser.“). Acum insa scopul nu e neaparat un IPO, ci atragerea unui cumparator MARE.

Cati vor ramane insa pe afara?